Zeița Geea (Gaia)

CUNOSCUT CA: Zeița pământului
MITOLOGIE: Greacă
4.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.50 (2 Votes)


In mitologia greaca, Geea sau Gaia este personificarea Pamantului sau mai bine zis zeita pamantului, echivalentul ei in mitologia romana fiind Zeița Terra. Potrivit mitologiei grecesti, ea ar fi luat fiinta din Haos (Chaos) (personificarea infinitului, a nimicului ce a existat inainte de toti zeii).

Este una dintre zeitățile primordiale grecești. Gaia este mama ancestrală a întregii vieți. Ea este mama Zeul Uranus, Zeul Ourea si a Zeul PontusPrin uniunea cu fiul sau Uranus, Geea i-a nascut pe cei sase titani: Coeus, Crius, Zeul Cronos, Hyperion, Iapetus, Oceanus si pe cele sase titanide: Mnemosyne, Phoebe, Rhea, Theia, Themis, Thetys.

Teogonia lui Hesiod povestește cum, după Haos, Gaia a apărut pentru a fi scaunul veșnic al nemuritorilor care posedă Olympusul de sus și adancurile lui Tartarus de dedesubt (după cum o interpretează unii savanți). Apoi, el spune că Gaia i-a creat pe Uranus ca să o "acopere de fiecare parte" și să fie locuința zeilor, pe Ourea (muntii) și Pontus (marea), "fără o uniune dulce de dragoste" (adică fără tată). Ulterior, cu Uranus, a dat naștere titanilor, potrivit lui Hesiod.

Tot Hesiod spune ca Gaia a conceput mai mulți descendenți cu Uranus, mai întâi giganți cu un ochi cunoscuti sub numele de ciclopi: Brontes, Steropes și Arges; apoi hecatonchirii: Cottus, Briareos și Gyges, fiecare cu o sută de brațe și cincizeci de capete. Pe măsură ce s-au născut fiecare dintre cicopi și hecatonchiri, Uranus i-a ascuns într-un loc secret, provocând o mare durere Gaiei. Aceasta a creat un plan. Ea a creat o secera gri (adamantina). Cronus a folosit secera pentru a-l castra pe tatăl său Uranus. De la sângele vărsat al lui Uranus, Gaia a produs eriniile, gigantii și nimfele (nimfa de cenușă). Din testiculele lui Uranus aruncate in mare a apărut Afrodita.

Dupa cele intamplate Uranus a aruncat un blestem asupra lui Cronos, in care spunea ca si el va fi nimicit de unul dintre fii sai. Dupa mutilarea lui Uranus, Gaia a procreat cu Pontus zeitățile marine Nereus, Thaumas, Phorcys, Ceto și Eurybia. Deoarece Cronus învățase de la Gaia și Uranus că era destinat să fie răsturnat de unul dintre copiii săi, el isi înghițea rand pe rand copiii care i se nasteau din relatia cu sora sa Rhea. Dar când Rhea era însărcinată cu cel mai mic copil al ei, Zeus, ea a căutat ajutor de la Gaia și Uranus. Când s-a născut Zeus, Rhea i-a dat lui Cronus o piatră înfășurată în haine în locul lui, pe care Cronus a înghițit-o, iar Gaia a luat copilul în grija ei. Rhea l-a ascuns pe Zeus în Creta, unde a fost îngrijit de către două nimfe, Adrasteia și Ida. Acestea îl hrăneau cu lapte de la capra Amaltheia și cu ambrozie. Cureții (apărătorii lui Zeus) îl protejau pe micul zeu și făceau zgomot cu armele când acesta plângea, ca nu cumva să-l audă Cronos.

In vremurile noastre, mulți neopagani se închină lui Gaia. Credințele referitoare la Gaia variază, de la credința că Gaia este Pământul până la convingerea că ea este întruchiparea spirituală a Pământului sau Zeita Pământului.



Tags: informatii Mitologie Geea Gaia zeita neopaganism

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 203

Petru al V-lea Rareș

NASCUT: 14??
DECEDAT: 3 septembrie 1546, Suceava
NATIONALITATE: Română
CUNOSCUT CA: Domn al Moldovei
4.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 4.50 (1 Vote)


Fiu nelegitim al lui Ștefan cel Mare şi al Măriei, amintită în pomelnicul de piatră al mănăstirii Probota, ctitorită de fiul ei Petru, doar ca „mama sa Maria", poate, după o primă ipoteză, din familia Cernat, boieri din Ţara de Jos, proprietari ai întinsei moşii ce cuprindea lacul Brateş, din care ulterior Petru Rareş va face danii de pescării unor mănăstiri, el însuşi în tinereţe comercializând peşte în cantităţi mari, cu "maja" (unitate de măsură a greutăţii reprezentând un „car mare de peşte, tras de patru sau şase boi"), de unde şi porecla sa de „Măjariul", cunoscută încă în vremea lui Grigore Ureche, îndeletnicirea sa purtând numele de "măjarie" (cf. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucureşti, 1973, p. 136-137). Pornind de la această poreclă, care nu a fost nume de familie în acest caz, precizez că Petru Rareş nu a făcut parte din cele două neamuri boiereşti Mânja din ţinuturile Cârligătura şi Vaslui, respectiv Neamţ, fiind vorba de o simplă coincidenţă de nume. Aşadar, el nu trebuie confundat cu acel Petru Mânja sau Pribeagul, pretendent la domnia Moldovei din primele trei decenii ale secolului XVI, probabil datorită înrudirii sale cu Clănău spătarul (1486-1507) şi jupâneasa sa Dragna, nepoata de soră a lui Ştefan cel Mare. S-a dovedit, de altfel, temeinic mai demult, că cei doi erau complet diferiţi.

Petru Rareş s-ar fi născut, după tradiţia consemnată în secolul XIX, neinfluenţată de scrieri istorice, într-un sat ulterior dispărut de pe malul lacului Brateş, „din grindul ce e în faţa Vadului lui Isac, de pe Prut". Anul naşterii însă nu e cunoscut. A copilărit alături de mama sa numită Maria, tot după o tradiţie foarte plauzibilă, cum am amintit, din familia Cernat şi de soţul legitim al acesteia, un orăşean din Hârlău, pe nume Rareş (la origine o poreclă, adică „cel cu păr rar", care, subliniez cu această ocazie, nu a fost, iniţial, porecla lui Petru Rareş, cum se afirmă de obicei!). După numele-poreclă al tatălui adoptiv, răsfrânt şi asupra soţiei sale, a fost poreclit „Rareş" şi fiul natural al lui Ştefan cel Mare. Astfel, Grigore Ureche vorbeşte de „Pătrul Măjariul, ce l-au poreclit Rareş, dipre numele muierii ce aufostu clupă alt bărbat, târgoveţ din Hârlău, de l-au chiemat Rareş" (Letopiseţul, p. 148).

Insă o altă ipoteză, cel puţin la fel de atrăgătoare, consideră pe Maria, mama lui Petru Rareş, din neamul lui Isaia logofătul de la Baia, din vremea lui Alexandru cel Bun, strămoşul fraţilor Toader şi Petru, care ar putea fi chiar Petru Rareş şi fratele său dinspre mamă, Toader. Iar soţul Măriei ar fi fost de fapt urmaşul unui boier Bârlă de la Hârlău, nu doar un simplu târgoveţ, cu a cărui familie se înrudea şi mitropolitul Grigore Roşea, văr nu atât cu Petru Rareş, cât cu fratele acestuia dinspre mamă. Oricum, prin ctitoriile sale de la Baia, Hârlău şi Voroneţul legat de familia Bârlă, Petru Rareş s-a vădit şi el legat de aceste locuri ale eventualei sale familii dinspre mamă (Maria Magdalena Szekely, Neamul dinspre mamă al lui Petru Rareş).



Tags: biografie viata date informatii cronologie conducator domnitor Principatul Moldovei

Citește mai mult:Petru al V-lea Rareș

  • Created on .
  • Last updated on .
  • Hits: 178
1: Rezachevici, Constantin, Cronologia critică a domnilor din Țara Româneasca și Moldova (secolele XIV-XVI), Editura Enciclopedică, București, 2002