Ebrahim Raisolsadati, cunoscut sub numele de Ebrahim Raisi, a fost un politician iranian care a ocupat funcția de al optulea președinte al Iranului din 2021 până la moartea sa în 2024. Un principialist și un jurist musulman, a devenit președinte după alegerile din 2021.
Raisi și-a început studiile clericale la vârsta de 15 ani, dar calificarea sa exactă este contestată. Raisi a ocupat mai multe funcții în sistemul judiciar iranian, printre care procurorul din Karaj, procurorul din Hamadan și adjunctul procurorului din Teheran. Raisi a fost criticat pentru rolul său în execuțiile din 1988 ale prizonierilor politici iranieni; raportorii speciali ai ONU și alte organizații l-au acuzat de crime împotriva umanității. Biroul de control al activelor străine al SUA l-a sancționat după ce Iranul a doborât o dronă americană în 2019.
Ulterior, a fost vicepreședinte adjunct al Curții Supreme (2004-2014), procuror general (2014-2016) și președinte al Curții Supreme (2019-2021). A fost custode și președinte al Astan Quds Razavi, un bonyad, din 2016 până în 2019. A fost membru al Adunării Experților din partea provinciei Khorasan de Sud, fiind ales pentru prima dată în cadrul alegerilor din 2006. A fost ginerele liderului rugăciunii de vineri din Mashhad și al Marelui Imam al sanctuarului Imam Reza, Ahmad Alamolhoda.
Raisi a candidat la alegerile prezidențiale din 2017, în calitate de candidat al Frontului Popular al Forțelor Revoluției Islamice, de orientare conservatoare, pierzând în fața președintelui moderat în exercițiu Hassan Rouhani, cu 57% la 38%. Raisi a candidat cu succes a doua oară la președinție în 2021, cu 63% din voturi, succedându-i lui Rouhani. Potrivit multor observatori, alegerile prezidențiale iraniene din 2021 au fost fraudate în favoarea lui Raisi, considerat un aliat al liderului suprem Ali Khamenei. Considerat un adept al liniei dure în politica iraniană, președinția lui Raisi a fost marcată de un blocaj în negocierile cu SUA cu privire la Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) și de proteste de amploare în întreaga țară la sfârșitul anului 2022, declanșate de moartea lui Mahsa Amini la 16 septembrie. În timpul mandatului lui Raisi, Iranul a intensificat îmbogățirea uraniului, a împiedicat inspecțiile internaționale, s-a alăturat SCO și BRICS și a încheiat un acord pe 25 de ani cu China și a sprijinit Rusia în invazia sa în Ucraina. De asemenea, Iranul a lansat un atac cu rachete și drone asupra Israelului în timpul conflictului din Gaza și a continuat să înarmeze grupuri proxy precum Hezbollah și mișcarea Houthi. Considerat adesea drept un favorit pentru a-i succeda lui Khamenei în funcția de lider suprem.
MOARTEA
La 19 mai 2024, Raisi, ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian și alți câțiva oficiali au fost uciși când elicopterul lui Raisi s-a prăbușit în apropierea satului Uzi din provincia Azerbaidjanul de Est. Agenția de știri semioficială iraniană Mehr News i-a descris ca fiind "martirizați în accident". Raisi a fost al doilea președinte al Iranului care a murit în timpul mandatului, după Mohammad-Ali Rajai, care a murit într-un atentat cu bombă în 1981.
Moartea lui Raisi a primit reacții mixte în rândul publicului din Iran, unii fiind în doliu, iar alții sărbătorind. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a ținut un minut de reculegere pentru Raisi.
