Eustratie Dabija-Vodă, domn al Moldovei (1661-1665), boier moldovean. Vine la domnie în condițiile în care Imperiul Otoman era ocupat cu proiectatul război vizând Principatul Transilvaniei și Imperiul Habsburgic. Certurile pentru domnie din țările române deranjau Poarta.
După moartea lui Stefăniță Lupu, mai mulți boieri din Moldova stăruie la Poartă pentru unul dintre ei, Eustrație Dabija. Sultanul Mehmed al IV-lea acceptă, dar cu condiția de a se plăti mai bine de 200000 lei. Luând domnia în astfel de împrejurări, Dabija trebuie să sprijine Poarta în războaiele acesteia. El merge într-o expediție în Transilvania împotriva Principelui Ioan Kemény. Expediția nu duce la rezultatul așteptat de turci și se reia cu participarea ambilor domni români, Grigore I Ghica și Eustrație Dabija. La Leva însă turcii sunt înfrânți și zdrobiți. Domnii români se orientau spre imperiali.
Încă de când se aflau în tabăra turcească ei trimit o delegație la baronul Puchhaim. Din delegație făceau parte: Drăghici Cantacuzino, Șerban Cantacuzino , Stoica Spătarul și Radu Crețulescu. Delegația îl asigură pe baron că sunt siliți de turci să meargă contra împăratului, dar ei sunt alături de creștini şi de oștile imperiale.
Pe plan intern, Dabija termină mănăstirea Bârnova, începută de Miron-Vodă Barnowski. A bătut și bani de aramă la Suceava. Aceştia aveau legenda latină : "Iohannes Istrati Dabija Voevoda, Solidus ducis Moldaviae, 1666". Mulți domni bătuseră monedă în Moldova. Dar de la Dabija-Vodă, monede în Moldova nu s-au mai bătut. Dabija introduce pentru prima oară în Moldova darea "pogonăritul pe vii“. Murind, Dabija este înmormântat la ctitoria sa de la Bârnova (11 septembrie 1665).
