1791 La 22 septembrie, la Newinton, nu departe de Londra, Anglia, s-a nascut Michael Faraday, in familia unui fierar sarac. Acesta nu a putut sa-l dea la scoala.
1804 Cand copilul a implinit varsta de 13 ani, a fost trimis ca ucenic la un librar si legator de carti. Mai tarziu a impartit ziare, apoi a invatat meseria de legator. Lucrand cu cartile, citea mult si se simtea atras de stiinta popularizata. Unul dintre clienti i-a dat posibilitatea sa asiste la prelegerile chimistului Sir Humphry Davy de la Institutul Regal.
1812 Isi termina ucenicia si tanarul Faraday s-a hotarat sa se dedice stiintei. A reusit sa obtina un loc la Institutul Regal, chiar la Davy, unde a inceput ca ajutor de laborant, avand in grija spalatul sticlariei. A continuat sa studieze cu asiduitate, largindu-si orizontul de cunostinte.
1815 S-a intors dintr-o calatorie prin Europa, unde l-a insotit pe Davy, si a inceput sa ajute la realizarea experientelor in chimie. A obtinut doi compusi de clor si carbon.
A urmat zece ani de activitate stiintifica asidua si grea in care, impreuna cu Davy, a efectuat experiente de lichefiere a gazelor, lucrari in domeniul aliajelor otelului si studii temeinice la fabricarea unor noi tipuri de lentile.
1824 Faraday a fost ales membru al Societatii Regale din Londra.
1825 A descoperit benzenul, care a devenit curand unul dintre cele mai importante hidrocarburi. In acelasi an, a devenit director al Laboratorului Institutului Regal, apoi profesor de chimie si, dupa moartea lui Davy, urmasul acestuia.
1831 Este anul care aduce o importanta descoperire a lui Faraday, si anume: "fenomenul electroinductiei magnetice", care este rezultatul unei perioade de zece ani de cercetari.
El dovedea existenta curentilor de inductie, care iau nastere in conductorii plasati intr-un camp magnetic variabil. Aplicatiile acestei descoperiri constituie intreaga industrie electrica (generatoare de curent continuu si alternativ, iluminatul, motoarele, transportul energiei la distanta, transformatoarele). Totodata, Faraday a creat cuvinte ca: electroliza, catod, anod, ioni.
Descoperirea inductiei electromagnetice a stat la baza dezvoltarii ulterioare a electrotehnicii, iar Faraday a publicat aceasta lucrare ca prima parte din seria de lucrarii intitulate "Cercetari experimentale in domeniul curentului electric". Intre timp Faraday s-a dedicat studiului efectelor chimice ale curentului electric.
1833 A descoperit doua legi importante ale electricitatii, legi care ulterior au primit numele sau ("legea electrolizei" si "legea inductiei electromagnetice").
Experientele si observatiile alternau cu noile descoperiri. Faraday a fost primul care a explicat corect aparitia tensiunii electromotoare in elementul galvanic, a demonstrat existenta autoinductiei si a introdus in fizica notiunea de "camp", cu ajutorul caruia a explicat fenomenele electrice si magnetice.
Tot el a inventat "transformatorul" si "generatorul electric", in forme care au ramas identice ca principiu pana in ziua de azi.
Din cauza muncii istovitoare, a inceput sa aiba neplaceri cu sanatatea.
1845 Dupa un sejur prelungit in Alpi, s-a restabilit atat de bine, incat s-a putut intoare la experientele sale. Chiar in acelasi an a descoperit "diamagnetismul".
In ultimii ani, Faraday s-a ocupat de studierea liniilor de forta magnetice, care se formeaza in jurul curentului electric si al magnetilor. El nu a uitat de tineri, carora le-a dedicat o carte apreciata, "Istoria chimica a lumanarii".
1858 Faraday si-a luat ramas bun de la Institutul Regal si s-a stabilit in Hampton Court, nu departe de Londra, intr-o casa daruita de Regina. Se plangea ca incepe sa-l lase memoria. Toata viata a avut o casnicie fericita, desi fara copii.
1867 A murit la 24 august, la Hampton Court. Faraday a spus asistentilor sai: "Geniul creeaza. Talentul este cel care modeleaza ceea ce geniul a adus pe lume".
Farad = (F) este unitatea de masura pentru capacitatea electrica, a fost denumita asa in cinstea sa. 1 farad este capacitatea electrica a unui condensator care, la o tensiune de 1 volt, primeste o sarcina electrica de un coulomb. 1 F = 1C/1V
Bibliografie:
- Faimosi Inventatori, Tip. Multiprint, Iasi, 2004.
