POLITICIENI

Corneliu Zelea Codreanu
Corneliu Zelea Codreanu

Corneliu Zelea Codreanu

  • NASCUT: 13 septembrie 1899, Iași, România
  • DECEDAT: 30 noiembrie 1938, Snagov, Ilfov, România
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Fondatorul Miscării Legionare

La 13 septembrie 1899, pe strada Golia din Iasi, Romania, s-a nascut Corneliu Zelea Codreanu, fiul lui Ioan Zilinschi (care si-a schimbat numele la 6 martie 1922 in Ioan Zelea Codreanu) si al Lisavetei (Elisabeta, ulterior Eliza) Brauner (fiica lui Carol Brauner a carui parinti erau de origine ceha din comuna Bosanci, judetul Suceava), ambii parinti de confesiune crestina ortodoxa. A fost liderul Miscarii Legionare cunoscuta si sub numele de Legiunea Arhanghelului Mihail sau Garda de Fier. In cadrul miscarii era cunoscut drept Capitanul.

Miscarea Legionara, cunoscuta mai restrans ca si Camasile Verzi a luat nastere sub conducerea lui Corneliu Codreanu la data de 24 iunie 1927. Numele ce rezulta din documentele de stare civila fost Corneliu Codreanu, schimbat in 1902 in Corneliu Zelea Codreanu dupa cel al tatalui, prin urmare nu exista niciun document oficial care sa ateste, potrivit unor surse, ca numele sau la nastere ar fi fost Corneliu Zelinski (sau Zilinski) Codreanu. Se pare ca aceasta ortografiere a numelui sau s-a propagat intentionat pentru a masca sau inlatura originea sa romaneasca. Numele de Zilinschi este o variantă a numelui polonez Zieliński, care este legat de adjectivul zieleń, care înseamnă verde. Este unul din cele mai frecvente nume poloneze, fiind posibil adoptat si datorită faptului că ascendentii pe linie paternă erau pădurari. Totusi Nicolae Iorga in "Histoire des Roumains de Boucovine" ne spune ca pentru a ocupa si cea mai nesemnificativa functie, in timpul administratiei poloneze romanii erau presati sa treaca la catolicism si sa adopte limba polona.

Potrivit Wikipedia.org, Miscarea Legionara era o "organizatie paramilitara terorista" de orientare "nationalista-fascista", insa conform proceselor nazismului ale Tribunalul International de la Nurnberg, de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, s-a hotarat scoaterea de sub acuzare a Miscarii Legionare, fiind declarata o miscare national crestina.

Pentru unii, Zelea Codreanu este considerat un erou national, un martir, un iubitor de patrie si neam, iar pentru altii un tradator, antisemit, anticomunist si antimason. Totusi convingerile si viziunile oamenilor asupra sa pot varia in functie de ideologiile fiecaruia, insa se pare ca exista o oarecare lupta care continua si astazi impotriva actiunilor sale.

In 1903 tatal sau infiinteaza societatea "Munca", a carei activitate se desfasura in casa unui apropiat al poetului Mihai Eminescu, avocatul Monastireanu. Este prieten cu Nicolae Iorga si profesorul A.C. Cuza, care in 1910 a fondat Partidul Nationalist Democrat, iar Ion Zelea Codreanu ocupa functia de presedinte al sectiei din Husi. A.C. Cuza a fost nasul de botez al fiului sau Corneliu Zelea Codreanu. 

Corneliu a copilarit la Husi, unde a urmat cursurile primare, iar dupa terminarea acestora a urmat Liceul Militar "Nicolae Filipescu" de la Manastirea Dealu. In 1916 Romania intra in cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar tatal sau este chemat la arme. La nici 17 ani il urmeaza pe front pe tatal sau fara a fi incorporat din cauza varstei, insa este trimis acasa ca urmare a intensificarii luptelor.

La 1 septembrie 1917 se inscrie la Scoala de Infanterie din Botosani, cu gandul ca va reusi sa se intoarca pe front. Termina scoala ca subofiter in anul urmator, fiind caracterizat de superiori ca "hotărât la fapte si energic, bun comandant de pluton". In 1919 termina ultimii doi ani ai cursului superior al liceului la Husi. Tot in acest an, pe seama manifestarilor bolsevice din Moldova, Corneliu infiinteaza impreuna cu alti elevi ai liceului si cu acordul conducerii acestuia societatea culturala "Mihail Kogalniceanu". Pe langa activitatile culturale, membrii societatii si-au procurat arme si munitie cu care faceau exercitii militare in padurile din jurul orasului cu scopul de a forma o rezistenta in cazul unei invazii a trupelor bolsevice. Acest risc era unul real, insa nu s-a produs, din fericire, cu exceptia atacului din 24 martie 1919 din partea Armatei Rosii maghiare, ce a fost respins de trupele romane, iar la 4 august au intrat victorioase in Budapesta.

Dupa bacalaureat s-a inscris la Facultatea de Drept din Iasi, unde a pus bazele, potrivit lui Francisco Veiga, "cele mai neobisnuite miscări de extremă dreaptă din Europa" si anume Miscarea Legionara. In timpul facultatii este ales presedintele Societatii Studentilor in Drept, organizatie pe care desfiintat-o pentru a inaugura la 20 mai 1922 Asociatia Studentilor Crestini, o societate studenteasca ce a reprezentat principala organizatie studenteasca a vremii. A fost exmatriculat deoarece s-a baricadat in interiorul cladirii facultatii in semn de protest fata de rectorat cu privire la decizia de a anula traditionala slujba religioasa de la inceput de an universitar. Pleaca pentru cateva luni in Germania unde studiaza la Jena si Berlin. Ca urmare a interventiei nasului sau de botez, A.C. Cuza, Corneliu este reprimit la Universitatea din Iasi pentru a-si termina studiile luandu-si licenta in drept la 22 iunie 1922. În toamna anului pleacă în Germania la doctorat.

La 4 martie 1923, A.C. Cuza fondeaza Liga Apararii National-Crestine, o organizatie nationalista si antisemita sub forma unui partid politic, in care Codreanu era insarcinat cu organizarea din intreaga tara. Liga s-a opus modificarii Parlamentului asupra articolului 7 din Constitutia Romaniei ce acorda cetatenie din oficiu tuturor evreilor din tara. Au loc nenumărate ciocniri cu poliţia. Corneliu Codreanu este arestat pentru prima oară dar după 7 zile i se dă drumul, dupa ce a fost gasit nevinovat.

Incepe sa organizeze o serie de demonstratii studentesti printre care si o demonstratie la care au paticipat zeci de mii de manifestanti imbracati in costum national, miri si mirese ce purtau pirostrii pe cap cu crucea in crestet, iar dupa unele surse neverificabile insa, avand si svastica pe frunte. Acest ultim aspect nu ar avea temei, deoarece filmarea demonstratiei ar fost confiscata si arsa, din motive de siguranta publica.

Potrivit siteului oficial al legionarilor, acest eveniment este relatat dupa cum urmeaza: "La 14 iunie 1925 Căpitanul se căsătoreşte cu Elena Ilinoiu, la Crâng, lângă Focşani. La nuntă au participat peste 80.000 de persoane. Ceremonia a fost filmată, dar autorităţile au confiscat atât filmul cât şi copia şi le-au ars".

În septembrie pleacă în Franţa pentru continuarea doctoratului în drept. Stagiul în străinătate este întrerupt de revenirea în ţară pentru participarea la alegerile generale din mai 1926, unde Corneliu Zelea Codreanu candidează la Focşani pe listele L.A.N.C., dar datorită şicanelor la care este supus din partea autorităţilor nu este ales. Pleacă din nou în străinătate. În mai 1927, a doua zi după luarea doctoratului, Căpitanul revine în patrie.

Impreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Tudose Popescu şi Vernichescu, Corneliu face o lista cu presupusi vinovati care "au prigonit studenţimea şi au trădat interesele ţării în favoarea evreilor". Unul dintre membrii si anume Vernichescu, tradeaza formatiunea, iar acestia sunt arestati si inchisi la Văcăreşti. In inchisoare tinerii se rugau la o icoana a Arhanghelului Mihail, care urma sa dea denumirea miscarii pe care Corneliu avea sa o fondeze 4 ani mai tarziu.

Din cauza unor diferente de ideologie, Corneliu Zelea Codreanu, se separa de Liga Apararii National-Crestine si impreuna cu Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață și Radu Mironovici fondeaza la 24 iunie 1927 Legiunea Arhanghelul Mihail. Ca trasatura fundamentala din care a luat nastere legiunea, consta in promovarea ortodoxismului nationalist, a identitatii nationale, a patriotismului in care ortodoxismul era principala piatra de temelie a miscarii. Primul ordin al Capitanului suna cam asa: „Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Să rămână în afară cel ce are îndoieli. Fixez ca şef al gărzii de la Icoană pe Radu Mironovici”. Asa a luat nastere primul cuib de legionari. Grupul se ghida dupa 6 reguli de baza, si anume: disciplina, munca, tăcere, educaţie,  ajutor reciproc şi onoare.

Ulterior au inceput sa apara tot mai multe cuiburi formate din 3 pana la 12 membri. Au luat nastere cuiburi de doamne si domnisoare numite cetățui. Tot in cadrul miscarii au aparut primele "Fratii de Cruce". Intr-un timp foarte scurt, Miscarea Legionara s-a extins in toata tara. Au infiintat santiere si tabere care au construit drumuri, scoli, camine culturale si studentesti, biserici, poduri, manastiri. In 1929 se infiinteaza in cadrul miscarii Senatul Legionar, un for care potrivit lui Corneliu Zelea Codreanu era compus din: „Un for condus de oameni de peste 50 de ani, intelectuali, ţărani sau muncitori, care au trăit o viaţă de mare corectitudine, au dat dovadă de credinţă în viitorul legionar şi de înţelepciune”. La 10 ani de la infiintare, Miscarea Legionara ajunsese la 1 milion de membrii si alte cateva milioane de simpatizanti.

In 1930, Corneliu infiinteaza Garda de Fier, o organizatie la care erau invitate sa adere toate grupurile, partidele sau asociatii care doreau sa lupte impotriva comunismului. Nu s-a alaturat nimeni, fapt pentru care Garda de Fier s-a suprapus cu Miscarea Legionara, care avea sa fie cunoscuta in ambele variante. Tot in 1930, un student macedonean incearca sa il asasineze pe ministrul Anghelescu. Corneliu Codreanu este arestat deoarece asupra atacatorului au fost gasite manifeste ale Garzii de Fier, insa este eliberat ulterior.

La 2 ianuarie 1931, consiliul de ministri adopta, dupa o puternica campanie antilegionara, o decizie prin care Legiunea Arhanghelul Mihail era dizolvata. In urma acestei decizii abuzive, Codreanu impreuna cu alti membrii importanti ai grupului sunt arestati din nou. Sunt confiscate arhivele, iar ziarele si revistele Miscarii sunt interzise. Incepe un lung proces impotriva Miscarii Legionare, insa toate instantele dau castig de cauza Miscarii, chiar si inalta Curte de Casatie.