SCRIITORI

Grigore Vieru
Grigore Vieru

Grigore Vieru

  • NASCUT: 14 februarie, 1935
  • DECEDAT: 18 ianuarie, 2009
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Poet

1935 La 14 februarie, in satul Pererita, de pe malul stang al Prutului, fostul judet Hotin, s-a nascut Grigore Vieru, in familia de plugari romani a lui Pavel si Eudochia Vieru (nascuta Didic). A fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

1950 Absolva scoala de 7 clase din satul natal.

1953 Termina scoala medie nr. 2 din oraselul Lipcani.

1957 Debuteaza editorial (fiind student) cu o placheta de versuri pentru copii, "Alarma", care este apreciata de critica literara drept un inceput de bun augur.

1958 Absolva Institutul Pedagogic "Ion Creanga" din Chisinau, Facultatea de Filologie si Istorie. Din cauza lipsurilor materiale a fost nevoit sa abandoneze periodic cursurile.

Apare a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicute". Se angajeaza ca redactor la revista copiilor "Scanteia leninista".

1959 La 8 iunie se casatoreste cu Raisa, profesoara de romana si latina, nascuta Nacu. Redactor la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", organ al Uniunii Scriitorilor.

1960-1963  Redactor la Editura "Cartea Moldoveneasca".

1960 La 16 iunie, se naste primul copil al familiei Grigore Vieru, Teodor.

1961 La Editura "Cartea Moldoveneasca", ii apar doua plachete de versuri pentru copii: "Fat-Frumos curcubeul" si "Buna ziua, fulgilor!"

1963 Apar doua carti pentru copii: "Multumim pentru pace" (versuri) si "Fagurasi" (versuri, povestiri si cantece).

1964 Revista "Nistru" publica poemul "Legamant", dedicat  poetului nepereche Mihai Eminescu.

1965 Prefatat de Ion Druta, apare volumul "Versuri pentru cititorii de toate varstele", volum pentru care i se acorda Premiul Republican al Comsomolului in domeniul literaturii pentru copii si tineret (1967).

La 29 iunie, i se naste cel de-al doilea copil, Calin.

1967 La Editura "Lumina", i se tipareste culegerea pentru copii "Poezii de seama voastra".

1968 Se produce o cotitura logica in destinul poetului, consemnata de volumul de versuri lirice "Numele tau", cu o prefata de Ion Druta. Cartea este apreciata de critica literara drept cea mai originala aparitie poetica din ultimii ani. Chiar in anul aparitiei devine  obiect de  studiu la cursurile universitare de literatura nationala contemporana. Trei poeme din volum sunt intitulate: "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brancusi",  iar alte  doua sunt inchinate lui Nicolae Labis si Marin Sorescu. Asemenea dedicatii apar pentru prima oara in lirica basarabeana postbelica.

1969 Tipareste "Duminica cuvintelor", la Editura "Lumina", cu ilustratii de Igor Vieru, o carte mult indragita de prescolari, care a devenit  obligatorie in orice gradinita de copii.

1970 Editura "Lumina" scoate de sub tipar "Abecedarul scolar", ai carui autori sunt Spiridon Vangheli, Grigore Vieru si pictorul Igor Vieru. S-a dat o lupta apriga de cativa ani de zile pentru aparitia lui, lupta in care s-a angajat si invatatorimea basarabeana, lucrarea fiind considerata de catre autoritati nationalista.

Apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai cateva zile dupa aparitie, in urma unui denunt, este retras din librarii pentru poemul "Curcubeul",  in care s-a gasit  ascuns Tricolorul Romanesc.

1971 Apare la Editura "Cartea Moldoveneasca", in colectia  "Miorita", placheta "Versuri", cu o prefata de George Meniuc.

1973 Grigore Vieru trece Prutul in cadrul unei delegatii de scriitori sovietici. Participa la intalnirea cu redactorii revistei "Secolul XX", Dan Haulica, Stefan Augustin Doinas, Ioaniche Olteanu, Geo Serban, Tatiana Nicolescu. Viziteaza, la rugamintea sa, manastirile Putna, Voronet, Sucevita, Dragomirna,  Varatec. Se intoarce la Chisinau  cu un sac de carti. Mai tarziu poetul face urmatoarea marturisire:  "Daca visul unora a fost ori este sa ajunga in Cosmos, eu viata intreaga am visat sa trec Prutul".

1974 Zaharia Stancu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, ii face o invitatie oficiala din partea Uniunii Scriitorilor, careia poetul ii da curs.

Viziteaza Transilvania, insotit de poetul Radu Carneci.

Apare volumul de versuri lirice "Aproape", cu ilustratii color de Isai Carmu.

1975 La Editura "Lumina", apare cartea pentru cei mici "Mama", ilustrata de Igor Vieru.

1976 Scoate la Editura "Lumina", volumul "Un verde ne vede", pentru care i se acorda Premiul de Stat al Republicii Moldovenesti (1978).

1977 La invitatia Uniunii Scriitorilor din Romania, viziteaza impreuna cu sotia mai multe orase din Romania: Bucuresti, Constanta, Cluj-Napoca, Iasi.

1978 Prin aparitia la Editura "Junimea" din Iasi a volumului "Steaua de vineri", cu o binecuvantare de Nichita Stanescu, este rupta gheata tacerii intre scriitorii romani de pe ambele maluri ale Prutului. Apar "Clopoteii",  o culegere de cantece pentru copii, de Iulia Tibulschi pe versuri de Grigore Vieru.

1980 Copiii de la gradinita se bucura de o noua aparitie, de data aceasta cu un abecedar pentru prescolari, "Albinuta", ingenios ilustrata de tanarul pictor Lica Sainciuc.

1980 "Fiindca iubesc",  o noua culegere de versuri lirice, bine primita de cititori si de critica literara. "Sa cresti mare", culegere de cantece pentru copii.

1981 Apare la Editura "Albatros" din Bucuresti, in colectia  "Cele mai frumoase poezii", o selectie din lirica poetului, sub numele "Izvorul si clipa", cu o prefata de Marin Sorescu.

1982 Este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al eminentului regizor Ion Popescu Gopo. Autorul muzicii Eugen Doga, autorul textelor pentru cantece Grigore Vieru.

Moare mama poetului, Eudochia. Inmormantarea se face cu preot, lucru aproape condamnabil in acele timpuri.

1983 Apare, la Editura "Literatura artistica" din  Chisinau, "Taina care ma apara".

Primele accente profund sociale in creatia poetului se fac simtite in poemele: "Un secol grabit", "Imn globului pamantesc", "Poetul", "Un mut".

1984 Poetul isi aduna cele mai frumoase poezii si cantece, medalioane, secvente publicistice in volumul "Scrieri alese", prefatat de cel mai de seama critic si istoric literar al Basarabiei, Mihai Cimpoi. Versurile noi pe care poetul le-a inclus in "Scrieri alese" ("Ascultati, mai copii", "Floarea soarelui", "Despre fericire") au in majoritatea lor un caracter social. De aici incolo, artistul, obligat de conditiile social-politice,  devine  un  poet tribun.  Intr-un interviu el marturiseste:  "Eu sunt un poet liric, chiar tragic, prapastios. Abia astept ca lucrurile sa se reaseze, pentru a reveni, la chemarea mea fireasca, la poezia lirica”.

Apare un studiu semnat de Mihail Dolgan, "Creatia lui Grigore Vieru in scoala".

1985 Poetul implineste 50 de ani. Doreste cu aceasta ocazie sa faca un spectacol literar-muzical  la  Palatul  Octombrie (azi Palatul National). Comitetul central al partidului comunist din Moldova interzice spectacolul.

1987 "Poftim de intrati", o alta culegere de cantece pentru copii, realizata de aproape toti compozitorii basarabeni care scriu pentru copii. Pentru prima oara Grigore Vieru se lanseaza si ca autor de melodii pentru copii.

Apare, la Editura "Literatura artistica", cartea de versuri, creionari, interviuri, note "Cel care sunt".

1988  Apare in saptamanalul "Literatura si arta", primul text poetic postbelic tiparit in Basarabia cu litere latine; textul ii apartine.

I se acorda cea mai prestigioasa distinctie internationala in domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare "Andersen". In acelasi an, apare cartea de versuri "Radacina de foc", la Editura "Universul" din Bucuresti. Culegerea "Ramule-neamule", cu muzica Iuliei Tibulschi pe versuri de Grigore Vieru, apare la Editura "Literatura artistica".

1989 Este ales deputat al poporului. Adunand in jurul sau pe cei mai populari interpreti si compozitori de muzica usoara din Basarabia, poetul intreprinde un turneu in Moldova de peste Prut. Artistii sunt primiti cu lacrimi in ochi.

1989 Iese de sub tipar culegerea de versuri, cantece, aforisme si publicistica "Cine crede".

Are loc Adunarea generala a Scriitorilor din Moldova, la care participa conducatorii R.S.S. Moldovenesti, reprezentanti ai c.c. ai p.c. al U.R.S.S.

Sub presiunea scriitorilor este schimbata vechea conducere comunista a Uniunii Scriitorilor. Discursul lui Grigore Vieru a jucat un rol important in acea istorica actiune.

1990 Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Romane. La Editura "Hyperion", apare cartea pentru cei mici, "Frumoasa-i limba noastra".

1991 Membru al Comisiei de Stat pentru problemele limbii. La Editura "Orient-Occident" din Bucuresti, apare volumul "Hristos nu are nici o vina", cu o prefata de Carolina Ilica si o postfata de Dumitru M. Ion.

1992 Academia Romana il propune pentru Premiul Nobel pentru pace. La "Electrecord", Bucuresti, apare discul de cantece "Rasai", realizat impreuna cu marii disparuti Doina si Ion Aldea Teodorovici.

Casa de discuri din Moscova scoate discul "Cantece de Anatol Chiriac pe versuri de Grigore Vieru". La "Electrecord" apare discul "Versuri" in lectura autorului. I se confera titlul onorific  Scriitor al poporului din Republica Moldova .

1993 Este ales membru corespondent al Academiei Romane. Apare la Editura "Porto-Franco", Galati, cartea de versuri "Curatirea fantanii". Selectia si aprecieri critice de V. Paslaru, postfata de V. Craciun.

1994 La Editura "Scrisul romanesc" din Craiova, apare volumul "Rugaciune pentru mama", cu o prefata de Tudor Nedelcea.

Apare "Doinatoriu", de Tudor Chiriac, o tulburatoare creatie muzicala, una dintre compozitiile fundamentale ale  muzicii basarabene, in care compozitorul reuseste sa ridice "Doina" la nivel de oratoriu. Majoritatea versurilor apartin lui Grigore Vieru.

In aprilie, venirea la putere a Partidului Agrarian. Se inlatura Imnul de stat "Desteapta-te, Romane". Este anuntat un concurs pentru un nou imn. Poetul publica in revista "Literatura si arta", in cateva numere la rand, urmatoarele: "Dreptatea istorica va blestema poetii si compozitorii care vor indrazni sa ridice mana asupra Imnului National "Desteapta-te Romane", cocotan-du-se ei in locul stralucirii si necesitatii lui istorice”.

1995 Cu ocazia implinirii varstei de 60 de ani, este sarbatorit oficial la Bucuresti, Iasi si la Uniunea Scriitorilor din Chisinau. In acelasi an, poetul este ales membru al Consiliului de administratie pentru Societatea Romana de Radiodifuziune.

Apar doua studii dedicate poetului: "Poet pe Golgota Basarabiei", semnat de Stelian Gruia, tiparit de Editura "Eminescu" si "Grigore Vieru omul si poetul", de Fanus Bailesteanu, la Editura "Iriana", Bucuresti.

Culegeri din lirica si poezia pentru copii a autorului au aparut de-a lungul anilor in Franta, Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Georgia, Armenia, Macedonia, Bulgaria, Belarus, Tadjikistan, Azerbaidjan, Cargazstan si in alte tari.

1996 Este decorat cu  Odrinul Republicii Moldova. Laureat al mai multor publicatii din Romania.

1996 In ziua Duminicii mari  (Rusaliile),  poetul pune o piatra funerara comuna (pentru mama si pentru el) pe mormantul mamei, cu urmatoarele epitafe daltuite de sculptorul Tudor Cataraga, intr-o piatra simpla de Cosauti: "Pierzand pe mama, iti ramane Patria, dar nu mai esti copil, iar pentru sine:  Sunt iarba, mai simplu nu pot fi". Sensul epitafului sau poetul l-a explicat in felul urmator rudelor, elevilor si consatenilor adunati in cimitir: "A fi simplu nu este o treaba usoara. A fi simplu inseamna sa mori cate putin in fiecare zi, in numele celor multi, pana cand te preschimbi in iarba. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi ?!".

Se finiseaza un film documentar (scenariu: Dumitru Olarescu, regizor Mircea Chistruga, operator Andrei Calasnicov) despre viata si activitatea poetului.

Editura "Minerva" din Bucuresti scoate de sub tipar, in una din cele mai prestigioase colectii,  "Biblioteca pentru toti",  volumul selectiv de versuri, aforisme si confesiuni sub titlul "Vad si marturisesc".

2009 Pe 16 ianuarie, poetul a suferit un grav accident de circulatie si a fost internat la Spitalul de Urgenta din Chisinau. Grigore Vieru s-a aflat intr-o stare critica cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral inchis, contuzie cerebrala, traumatism toracic inchis, contuzia cordului si a plamanilor si contuzia organelor abdominale, avand sanse minime de supravietuire. Accidentul rutier a avut loc in noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chisinau–Hincești–Cimislia–Basarabeasca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova si director adjunct al Ansamblului de dansuri populare "Joc" din Chisinau, aflat intr-o stare mai usoara.

A incetat din viata pe data de 18 ianuarie, la exact doua zile dupa accident, in Spitalul de Urgenta din Chisinau, in urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

Grigore Vieru a fost inmormantat pe 20 ianuarie la Chisinau, in cimitirul central din strada Armeana. La inmormantare au asistat cateva zeci de mii de oameni, "diviziile lui Grigore Vieru", cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu intr-un articol. Chisinaul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proportii de la inmormantarea sotilor Doina si Ion Aldea Teodorovici.

Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarata zi de doliu in Republica Moldova, la ora 10:00 intreaga republica tinand un moment de reculegere.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul National "Steaua României" in grad de Mare Cruce.

Cateva scoli din Republica Moldova, un bulevard din Chisinau si o strada din Iasi poarta numele lui Grigore Vieru.

2010 Pe 11 februarie, cu trei zile inainte de ziua sa de nastere, a fost instalat bustul poetului in Aleea Clasicilor.

O stradă din Buzau ii poarta numele, Strada Grigore Vieru.