SCRIITORI

Duiliu Zamfirescu

  • NASCUT: 30 octombrie, 1858
  • DECEDAT: 30 iunie, 1922
  • NATIONALITATE: Română
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Scriitor

1858 La 30  octombrie, la  Plainesti  (azi Dumbraveni), in fostul  judet Ramnicu-Sarat,  se naste  Duiliu Zamfirescu,  in acelasi an cu Barbu Delavrancea (11 aprilie) si A. Vlahuta (5 septembrie).

1865-1873 Duiliu  Zamfirescu frecventeaza cursurile scolii elementare si ale gimnaziului in orasul Focsani.

1873-1876 Isi continua studiile la Liceul “Matei Basarab” din Bucuresti.

1877 Aflandu-se student la Facultatea de drept si frecventand in anul I si cursurile Facultatii de litere, Duiliu Zamfirescu debuteaza cu un ciclu de  poezii romantioase in revista „Ghimpele”.

1877-1878 Razboiul pentru independenta nationala si eroismul ostasilor si ofiterilor romani ii vor inspira scriitorului unele nuvele ca "Locotenentul Sterie" si romanul "In razboi".

1880 Primit si prezentat cu entuziasm de Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu  se inscrie, pentru  scurta vreme,  printre  colaboratorii „Literatorului”,  debutand  cu  poema  romantica  "Levante si Kalavryta". In urma absolvirii Facultatii de  drept, e numit supleant de ocol la Harsova. Timpul petrecut aici va fi evocat in amintirile "Din  Dobrogea"  si  "Noapte  buna".  Incepe  colaborarea  la  "Romania libera", care va fi sustinuta cu regularitate pana in 1884. Semneaza foiletonul literar saptamanal si unele articole politice cu pseudonimul Don Padil. Se declara “dusman neimpacat” al “naturalismului obscen”. De acum dateaza scrisorile adresate prietenului sau Duiliu Ioanin.

1881 Duiliu Zamfirescu e numit procuror la Targoviste, functie din care demisioneaza in acelasi an.

1882 Dupa o scurta incercare de a profesa avocatura si a suplini o catedra  de  franceza  la Focsani, scriitorul se stabileste in Bucuresti, ca redactor la ziarul "Romania libera".

1883 Publica primul volum cuprinzand  poezii si nuvele, "Fara titlu".

1884 Apare romanul "In fata vietii", pe care il va judeca sever C. Dobrogeanu-Gherea in articolul "Pesimistul de la Soleni". Frecventeaza tot  mai intens cenaclul “Junimii” si isi incepe colaborarea la „Convorbiri literare”. Prima  nuvela citita si  apreciata de Titu Maiorescu este "Noapte buna".

1885 Duiliu Zamfirescu se prezinta la concursul de atasat de legatie, in urma caruia e numit  functionar in Ministerul Afacerilor Straine. In acelasi timp e profesor de limba romana la Liceul “Sf. Gheorghe”.

1888 In mai scriitorul e trimis ca secretar de legatie la Roma, unde, cu o intrerupere intre anii 1892-1894, cand va fi mutat la legatiile din Atena si Bruxelles, va ramane pana in 1906. Aici se intereseaza indeaproape de istoria Romei antice, cunoaste comorile de arta ale Italiei si se indragosteste de peisajul meridional al acestei  tari. Traduce din poetii Leopardi si Carducci. Acum  incepe corespondenta cu Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi si N. Petrascu.

1892 Publica in „Convorbiri literare” , in afara de poezii, fragmente dintr-o monografie inchinata lui Lev Tolstoi, fata de opera caruia manifesta o pretuire si un entuziasm deosebit.

1894 Publica volumul de poezii "Alte orizonturi".

1894-1895 Apare  in „Convorbiri literare”  primul roman din ciclul "Comanestenilor": "Viata la tara".

1895 Apare  volumul "Novele romane".

1895-1896 Publica in „Convorbiri literare” romanul "Tanase Scatiu".

1897 Apare volumul de versuri "Imnuri pagane".

1897-1898 In „Convorbiri literare” publica romanul "In razboi".

1899 Apare  volumul "Poezii noua".

1901-1902 Publica in revista „Literatura si arta romana”, condusa  de N. Petrascu, romanul "Indreptari". Colabora aici inca din 1896-1897, fapt care determina un inceput de raceala in relatiile cu Titu Maiorescu.

1906 Duiliu Zamfirescu se intoarce in tara, unde este numit secretar general  la  Ministerul  Afacerilor  Straine. Apare in „Convorbiri literare” romanul "Anna".

1909 Scriitorul este ales membru al Academiei Romane. Rosteste discursul "Poporanismul in literatura", care va produce aprinse discutii in  epoca. Este numit  reprezentantul Romaniei, cu grad de ministru  plenipotentiar, in Comisia  Europeana a Dunarii.

1911 Publica volumul de nuvele "Furfanto" si romanul "Lydda".

1916-1917 In urma intrarii Romaniei in primul razboi mondial si a infrangerilor din toamna lui 1916, Duiliu Zamfirescu se refugiaza la Odesa, apoi la Iasi.

1918 Apare la Iasi ziarul „Indreptarea”, organ al Partidului Poporului condus de generalul Averescu si la care adera si Duiliu Zamfirescu. Ziarul avea si un supliment literar.

1918-1920 Angajat in politica, este ministru de externe si presedinte al Camerei.

1919 Apare volumul de versuri "Pe Marea Neagra".

1920 Apare volumul de povestiri si amintiri din cariera diplomatica "O muza".

1922 La 30 iunie Duiliu Zamfirescu moare la Agapia. Este inmormantat la Focsani in cimitirul sudic al orasului.

       Biografie realizata de Alexandru Sandulescu.

 

ARTICOLE SIMILARE

Alexandru Ivasiuc

Adrian Paunescu

Adrian Păunescu

Adrian Maniu

Alecu Russo

ALECU RUSSO