SCRIITORI

John Galsworthy
Featured

JOHN GALSWORTHY

  • NASCUT: 14 august 1867, Surrey, Anglia, Regatul Unit
  • DECEDAT: 31 ianuarie 1933 (65 de ani), Londra, Anglia, Regatul Unit
  • NATIONALITATE: Britanică
  • CUNOSCUT(Ă) CA: Scriitor
  • SPECIA LITERARĂ: Roman, dramă
  • OPERE CELEBRE: The Forsyte Saga, Saint's Progress, The Silver Box, Strife, Justice

 

 

NAȘTEREA ȘI FAMILIA

La 14 august 1867 se naște în localitatea Kingston Hill din comitatul Surrey, în sud-estul Angliei, John Galsworthy, fiul lui John Galsworthy (1817-1904), consilier juridic al Coroanei („solicitor"), și al lui Blanche Bailey Galsworthy (1837-1915). 

Comitatul Surrey va fi locul care îl va inspira pe viitorul scriitor pentru romanul său emblematic Forsyte Saga. Zona mai inspiră și alți autori. De exemplu, H.G. Wells va plasa aici aterizarea din Războiul lumilor, iar mult mai târziu, J.K.Rowling va stabili în Surrey domiciliul rudelor malefice ale lui Harry Potter.

EDUCAȚIE

Între anii 1881-1886 John, Galsworthy urmează studiile secundare la Harrow School, o educație dintre cele mai bune pentru un tânăr al acelui timp. În perioada 1886-1890, studiază dreptul la New College din cadrul Oxford University. După 1890, va călători pe mare, pentru a studia dreptul maritim.

VIAȚA PERSONALĂ

Călătorește pe mare și pentru a-și reveni din depresia provocată de o iubire nefericită. Cu acest prilej va cunoaște în mările Australiei un ofițer de marină care-i va rămâne prieten toată viața: scriitorul Joseph Conrad. În 1895, Galsworthy începe o idilă cu Ada Nemesis Pearson Cooper (1864-1956), pianistă, soția vărului său, maiorul Arthur Galsworthy. Situația este complicată, moravurile vremii fiind severe, iar cuplul nelegitim e obligat să locuiască în secret într-o fermă numită Wingstone, în satul Manaton din Devon. Arthur Galsworthy va divorța abia după zece ani şi evident că numai atunci, şi după moartea tatălui său, care nu i-a acceptat relația, John Galsworthy se va putea căsători cu Ada Cooper (la 23 septembrie 1905). Cei doi nu vor avea copii şi vor rămâne împreună până la moartea lui John.

Între 1925-1933, John Galsworthy trăiește retras în minuscula localitate Bury din West Sussex, care şi azi are numai câteva sute de locuitori.

OPERA ȘI CARIERA

În 1890, devine membru al baroului la Lincoln's Inn. Se pare că întâlnirea cu Joseph Conrad l-a stimulat pe John Galsworthy să încerce să scrie proză. În 1897, publică pentru propria plăcere și pe banii lui o culegere de povestiri intitulată From the Four Winds (Din cele patru vânturi), sub numele John Sinjohn. O va renega ulterior. În 1898, sub acelaşi pseudonim publică și romanul Jocelyn, pe care îl va renega deopotrivă. Între 1897 și 1901, va publica în total patru volume cu acest pseudonim, probabil pentru a nu leza sensibilitatea tatălui său semnând cu numele real.

În 1904 Renunță la avocatură şi publică primul roman sub numele real, The Island Pharisees (Insula fariseilor), pe care îl va considera ulterior cea mai importantă operă a sa. Pentru a scrie acest roman, Galsworthy va accepta sfaturile competentului editor Edward Garnett, cel care i-a ajutat și pe Joseph Conrad şi pe D.H. Lawrence. Moartea, în acelaşi an, a tatălui său, la vârsta de optzeci şi trei de ani, îi aduce o moştenire care-i oferă independența financiară.

În 1906, cunoaște primul succes literar, cu romanul Proprietarul (The Man of Property). Romanul este inspirat de conviețuirea și de mariajul nefericit cu Ada Cooper. El este primul din trilogia care se va numi Forsyte Saga. În acelaşi an, la Court Theater are loc premiera piesei Tabachera de argint (The Silver Box), apreciată de G.B. Shaw. Vor urma şi alte piese cu tematică socială.

În 1907, publică romanul Domeniul (The Country House). În 1909, Galsworthy se aliniază cu succes teatrului militant, naturalist-social, după modelul lui Ibsen. Se joacă piesa Greva (Strife), în apărarea sindicalismului. Scrie romanul Fraternitate (Fraternity). În 1910, piesa Justice (Dreptate) provoacă un curent de opinie semnificativ în legătură cu nedreptățirea în justiţie a celor săraci și condițiile inumane de detenție. Winston Churchill, pe atunci ministru de interne, va reforma sistemul penitenciar britanic în urma ecoului acestei piese.

Între anii 1911-1915, scrie romanul social Patricianul (The Patrician, 1911), precum şi unele în care tratează situația cuplurilor nelegitime și nedreptățirea lor de către societate, inspirate de propria sa biografie: Floarea întunecată (The Dark Flower, 1913), The Freelands (Tărâmuri libere, 1915). În 1918, publică un volum de povestiri: Five Tales (Cinci povestiri).

El trăiește relativ retras şi se apleacă asupra lumii victoriene, scriindu-şi în primul rând capodoperele: seriile de romane Forsyte Saga (finalizată în 1921) şi Comedia modernă, care consacră personajul memorabil Soames, dar şi pe Irene, ipostază literară a soției sale, Ada.

În 1921, John Galsworthy devine cofondator, alături de Catherine Amy Dawson Scott, al PEN Club (acronim pentru: Poets, Essayists, Novelists, extins mai târziu astfel: Poets, Playwrights, Editors, Essayists, Novelists). Conceput inițial ca un club de discuții la cină (,,dinner club"), acesta îşi va ține primul congres în 1923, cu participarea a unsprezece centre PEN din lume. Galsworthy va fi primul preşedinte al organizației, printre ai cărei membri s-au numărat inițial și: Joseph Conrad, Elizabeth Craig, George Bernard Shaw şi H.G. Wells (care a devenit președinte după moartea lui Galsworthy).

Între 1931-1933, scrie Sfârşit de capitol (End of The Chapter). Dedicat vărului său, Frank Galsworthy, romanul încheie ciclul început cu Forsyte Saga și continuat cu Comedia modernă.

PREMIUL NOBEL

În 1932, i se decernează Premiul Nobel pentru Literatură. Scriitorul mai fusese nominalizat de cinci ori, în 1919, 1920, 1921, 1922, 1931. În 1932, Galsworthy este prea bolnav pentru a participa la ceremonia de decernare şi va muri șase săptămâni mai târziu.

Din discursul de acordare a premiului, prezentat de Anders Österling, membru al Juriului Nobel, 10 decembrie 1932:

"... Galsworthy îşi definea, la un moment dat, mottoul artistic folosind cuvinte precum armonie, proporție și echilibru. Acestea marchează modul lui natural de a gândi, un ideal spiritual, privit acum adesea cu suspiciune, poate tocmai pentru faptul că este atât de greu de atins. Descoperim curând că acest poet, care a atacat atât de neîndurător şi de neobosit gentlemanul tipic autosuficient, a reuşit el însuşi, fără îndoială, să ofere vechii noțiuni o viață nouă, astfel încât aceasta să îşi păstreze legătura atât cu instinctul imediat uman, cât şi cu cel estetic, care nu cunoaște restricții. În artistul Galsworthy înfloresc exact acele calități ale temperamentului care sunt redate, în engleză, de cuvântul gentleness. Aceste calități sunt exprimate prin operele sale, care, astfel, reprezintă o contribuție culturală adusă vremurilor noastre. "... " Nu putem uita nici de Floarea întunecată, pe care o putem considera o sonată psihologică interpretată de o mână măiastră, care se bazează pe variațiunile pasiunii şi ale cedării vârstelor omului. Chiar şi atunci când a folosit forma povestirii, Galsworthy a fost adesea în stare să evoce un răspuns emoțional prin contraste de lumini şi umbre, cu efect aproape grafic."

Din Nobel Lectures, Literature 1901-1967, editor Horst Frenz, Elsevier Publishing Company, Amsterdam, 1969. Copyright ©️ The Nobel Foundation 1932

MOARTEA

La 31 ianuarie 1933, John Galsworthy încetează din viață în reședința sa din Londra, din cartierul Hampstead, din cauza unei tumori cerebrale. Lasă în urma sa o operă impresionantă: 20 de romane, 27 de piese de teatru, 3 colecții de poezie, 173 de povestiri, 5 colecții de eseuri, 700 de scrisori, precum și multe schițe și lucrări diverse.

Interesant de amintit este faptul că în procesul-verbal al Adunării Generale, de miercuri, 8 aprilie 1933, al PEN Clubului român, găsim notate următoarele:

Cel mai se seamă eveniment al acestui răstimp e un eveniment trist, moartea, la 31 ianuarie 1933, a președintelui nostru, scriitorul englez John Galsworthy. Presa și scriitorii din toată lumea au avut un cuvânt de amintire și de apreciere. (...) Chiar plecând dintre noi strălucitul nostru președinte a făcut încă un serviciu comunității scriitorilor pentru care a lucrat cu o nezguduită convingere. Ca o ultimă dovadă, el a lăsat suma destul de considerabilă rezultată din Premiul Nobel PEN Clubului din Londra, ca să fie întrebuințată anual în scopuri pe care le vom cunoaște când ni se va comunica regulamentul acestei fundații. Venitul pus la îndemână înseamnă 250 de lire sterline anual."

FILMOGRAFIE

În 1949, este realizat primul film după Forsyte Saga, cu Errol Flynn în rolul lui Soames. În 1967, Forsyte Saga este ecranizată într-un memorabil serial de douăzeci şi şase de episoade, produs de BBC, cu Eric Porter, Nyree Dawn Porter, Kenneth More, Susan Hampshire, Joseph O'Conor. Succesul a fost remarcabil, readucând în atenţie opera lui Galsworthy. Filmul a fost prezentat și în România în 1969-1970, cu un imens succes, fiind prima producție BBC preluată de TVR.

În 2002, după multe alte ecranizări ale operei lui John Galsworthy, piese și romane, Forsyte Saga este filmată din nou, în zece episoade, de ITV Granada, o producție cu Damian Lewis, Gina McKee, Rupert Graves, Corin Redgrave. 

PREMII ȘI DISTINCȚII

În 1919, refuză titlul de cavaler oferit de prim-ministrul Lloyd George, pe motiv că scrisul este prin el însuși o răsplată pentru activitatea sa. Va primi Ordinul de Merit în 1929. Între 1920-1928, este elogiat de mediile literare, invitat să conferenţieze în Statele Unite, John Galsworthy se simte totuşi stingher în lumea de după Primul Război Mondial. 

  • Sursă 1: Floarea Întunecată, John Galsworthy; trad. Aristița Avramescu, București, Litera Internațional, 2012

ARTICOLE SIMILARE

Joseph Rudyard Kipling

RUDYARD KIPLING

Pearl S. Buck

PEARL S. BUCK

Aleksandr Isaievici Soljeniţîn

ALEKSANDR SOLJENIȚÎN

Henryk Sienkiewicz

HENRYK SIENKIEWICZ