ȘTIAI ASTA?

CRONOLOGIA POPORULUI ROMÂN

HOMO OLTENIENSIS

(2.000.000 ani vechime)

Australoanthropus Olteniensis

În 1962, în Valea lui Grăuceanu din satul Bugiuleşti, comuna Tetoiu, pe Valea Olteţului, jud. Vâlcea a fost descoperită o fosilă umană veche de 2 milioane de ani ce a luat numele de Australoanthropus Olteniensis . Unii specialiști au ajuns sa considere Vâlcea una dintre cele mai vechi zone cu viețuire umană. Descoperirea a fost făcută de Constantin S. Nicolaescu-Plopșor.

 

 

 

 

 

CULTURA DE PRUND

(600.000 de ani vechime)

Cultura de Prund

Cultura de prund Primele unelte de piatră sigur cioplite de mâna omului, vechi de circa 600.000 de ani, au fost descoperite la noi pe valea Dârjovului (jud. Olt) și la Racovița (jud. Sibiu); ele sunt simpli bolovani de râu ciopliți la unul din capete pentru a se obține un vârf ascuțit sau o muche tăioasă; aceste unelte se încadrează în așa-numita Cultura de Prund.

 

 

 

 

CĂLCÂIUL DE LA AIUD

(250.000 de ani vechime)

Calcaiul de la AiudÎn 1973, pe malul Mureşului lângă Aiud, într-o carieră de pietriş au fost descoperite trei obiecte învelite în pietriş întărit. Doua dintre obiecte au fost identificate ca oseminte ale unui Rinocer lânos vechi de peste 1 milion de ani, iar cel de-al treilea obiect din aluminiu de aprox. 2 kilograme nu a putut fi identificat timp de 40 de ani și a fost cercetat în secret de autoritățile comuniste. Învelit într-un strat gros de 10 cm de pietriş solidificat, obiectul a fost datat iniţial ca fiind de acum 100.000 de ani. O bucată din ,,Călcâiul de la Aiud” a fost trimisă, peste ani, la Lausanne, în Elveţia, pentru a fi datată cu carbon 14.  Cercetătorii de la Laussane au afirmat că obiectul ar avea o vechime de 250.000 de ani. 

 

 

OMUL DE NEANDERTHAL

(62.000 de ani vechime)

OMUL DE NEANDERTHALÎn 1974, în peștera Vârtop din județul Alba, a fost descoperită o urmă de picior a omului de Neanderthal, cea mai veche din România și cel mai bine conservat din peșterile Terrei. Urma este cea mai veche amprentă plantară conservată de om de neanderthal din lume. Au fost descoperite oase și resturi ale culturii omului de neanderthal care sunt mai vechi de 62.000 de ani, dar aceasta este cea mai veche amprentă plantară.

 

 

 

ION DE LA ANINA

(cca. 40.000 de ani vechime)

În 2002, în Peștera cu Oase din Anina, jud. Caraș-Severin, au fost descoperite rămășițele unui individ din Specia Homo Sapiens ce au fost datate ca fiind vechi de aprox. 40.000 de ani.  A fost botezat Ion de la Anina. În urma analizelor ADN, s-a constatat ca 6-9% din genomul acestuia provenea de la neanderthalieni, mai mult decât la orice alt om la care a fost secvențiat ADN-ul. Este cea mai veche rămășița de Homo Sapiens din Europa, depășind cu 2000 de ani vechimea celor din Spania.

CIVILIZAȚIA CUCUTENI

(cca. 5800-3200 Î.Hr.)

Civilizaația CucuteniCivilizația Cucuteni În 1884, în satul Cucuteni, jud. Iași, s-au descoperit vestigii ale uneia dintre cele mai vechi civilizatii din Europa și din lume. A fost datată intre anii 5800-3200 î.Hr., fiind considerată cea mai veche civilizație pământeană, precedând cu câteva sute de ani așezările din Sumer și Egiptul Antic.

 

 

 

TABLIȚELE DE LA TĂRTĂRIA

(cca. 5300 Î.Hr.)

În 1961, în localitatea Tărtăria, jud. Alba, Transilvania, s-au desoperit trei tăblițe de lut cu simboluri asemănătoare culturii Vinca. Cercetătorul german Harald Haarmann a datat tăblițele în jurul anului 5300 î.Hr. Potrivit unor arheologi, tăblițele ar prezenta cea mai veche formă de scriere din lume.

 

TROIA CARPAȚILOR

(cca. 5300 Î.Hr. 1400 Î.Hr. )

În 2009, în Sântana, jud. Arad au început săpăturile la ceea ce a vea să devină una dintre cele mai mari cetați cu fortificații din Europa fiind supranumita Troia Carpaților sau Troia României. Spre deosebire de Troia lui Homer, care era întinsă doar pe 29 de hectare, cetatea de la Sântana are o întindere de nu mai puțin de 89 de hectare, fiind considerata de mulți ca cea mai mare capitală a Europei din epoca bronzului. A fost construită din lemn și pământ.

 

GEȚII ȘI DACII

(Sec. V Î.Hr)

Prima mențiune a geților și a dacilor este facută de Herodot în lucrarea sa, Istorii. Acesta îi localiza ca locuind pe teritoriul actual al României.

CHARNABON

(Sec. V Î.Hr.)

Sofocle în lucrarea sa, Triptolem, îl menționează pe Charnabon ca rege al geților.

TEZAURUL DE LA AGIGHIOL

(Sec. V Î.Hr.)

În 1931, în satul Agighiol, comuna Valea Nucarilor, jud Teleorman, a fost descoperit  un coif getic din argint aurit datând din secolul V Î.Hr.

TEZAURUL DE LA PIETROASELE

(Sec. IV Î.Hr.)

Tezaurul de la PietroaseleTezaurul de la Pietroasele (sau Tezaurul de la Pietroasa), descoperit la Pietroasele, Buzău, România, în 1837, este un tezaur gotic de la sfârșitul secolului al IV-lea, care includea aproximativ douăzeci și două de obiecte de aur, printre cele mai cunoscute exemple ale stilului policrom al artei din perioada migrației. Dintre cele douăzeci și două de piese, doar douăsprezece au supraviețuit, conservate la Muzeul Național de Istorie a României din București: o fibulă mare cu cap de vultur și trei mai mici încrustate cu pietre semiprețioase; o patera, sau vas rotund de sacrificiu, modelată cu figuri orfice care înconjoară o zeiță tridimensională așezată în centru; o cupă cu douăsprezece fețe, un inel cu o inscripție gotică runică, o tavă mare, alte două coliere și un ulcior.

 

 

COIFUL DE LA PERETU

(Sec. IV Î.Hr.)

În 1971, în zona Peretu, jud. Teleorman, a fost găsit un coif getic de argint aurit datând din sec. IV Î.Hr. Împreună cu coiful, au mai fost descoperite peste 50 de obiecte din argint placate cu aur.

COIFUL DE LA COȚOFENEȘTI

(Sec. IV Î.Hr.)

În 1928, în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, a fost descoperit un coif geto-dac din aur masiv cântărind 770gr, fiind datat din sec. IV Î.Hr. Coiful a fost descoperit în apropierea unui tumul de un copil, în timp ce păștea vitele.

COIFUL DE LA PORȚILE DE FIER

(Sec. IV Î.Hr.)

Coiful de la Porțile de Fier Coiful ar fi fost descoperit cu puțin timp înaintea Primului Război Mondial în zona Cataractelor de la Porțile de Fier, județul Mehedinți. Coiful a fost datat ca fiind din secolul IV Î.Hr., în prezent aflându-se la Muzeul de Istoria Artelor din Detroit, SUA. Sec. IV Î.Hr.

COIFUL DE LA FALCĂU

(Sec. IV Î.Hr.)

În satul Făcău, comuna Bulbucata, jud. Giurgiu, a fost descoperit un coif de luptă geto-dacic de tip chalcidic din bronz într-un mormânt de incinerație, ce a fost datat din secolul IV Î.Hr.

COIFUL DE LA ZIMNICEA

(Sec. IV Î.Hr.)

Coiful de la Zimnicea În orașul Zimnicea, jud. Teleorman a fost descoperit un coif getic de tip chalcidic din bronz, într-un mormânt de incinerație, ce a fost datat în al doilea sau al treilea sfert al secolului IV Î.Hr.

Articole similare