CINE ERA MINERVA?
În mitologia romană, Minerva era zeița virgină a înțelepciunii, dar și a altor domenii, printre care medicina, războiul strategic și strategia. Numele Minervei provine din cuvintele proto-italice și proto-indo-europene "meneswo" (care înseamnă înțelegere sau inteligență) și "menos" (care înseamnă gând).
Minerva a fost asimilată zeiței grecești Atena și a fost una dintre cele trei zeități ale Triadei Capitoline, alături de Iuno și Jupiter. Cu toate acestea, originile ei reale datează din vremea etruscilor, înainte de romani.
NAȘTEREA MINERVEI
Minerva a fost fiica Titanesei Metis și a zeului suprem al panteonului roman, Jupiter. Potrivit mitului, Jupiter a violat-o pe Metis, așa că ea a încercat să scape de el schimbându-și forma. Când Jupiter a aflat însă că Metis era însărcinată, și-a dat seama că nu o putea lăsa să scape, din cauza unei profeții conform căreia propriul fiu îl va răsturna într-o zi, așa cum îl răsturnase pe propriul tată.
Jupiter se temea că Metis aștepta un copil de sex masculin care va deveni mai puternic decât el și va prelua controlul total al cerurilor. Pentru a preveni acest lucru, a păcălit-o pe Metis să se transforme într-o muscă și apoi a înghițit-o cu totul.
S-a născut ca un adult complet matur, îmbrăcată complet în armură de luptă și ținând în mână armele pe care mama ei i le făurise. În ciuda încercărilor de a-i împiedica nașterea, Minerva va deveni mai târziu copilul preferat al lui Jupiter.
În unele versiuni ale acestei povești, Metis a continuat să rămână în capul lui Jupiter după nașterea Minervei și a devenit principala sursă a înțelepciunii sale. Ea era mereu acolo pentru a-l sfătui, iar el îi asculta fiecare cuvânt.
REPREZENTĂRI ȘI SIMBOLISTICĂ A MINERVEI
Minerva este reprezentată de obicei purtând o tunică lungă, din lână, numită "chiton", o uniformă purtată în mod obișnuit în Grecia Antică. Cele mai multe sculpturi ale Minervei o înfățișează purtând un coif, cu o suliță într-o mână și un scut în cealaltă, reprezentând războiul ca fiind unul dintre domeniile ei.
Ramura de măslin este un alt simbol asociat cu zeița. Deși era o războinică, Minerva avea simpatie pentru cei învinși și este adesea reprezentată oferind o ramură de măslin acestora. Ea a creat, de asemenea, măslinul, făcând din acesta un simbol proeminent al zeiței.
După ce Minerva a început să fie asimilată cu Atena, bufnița a devenit principalul ei simbol și creatura sacră. Denumită de obicei "bufnița Minervei", această pasăre nocturnă simbolizează asocierea zeiței cu cunoașterea și înțelepciunea. Măslinul și șarpele au, de asemenea, un simbolism asemănător, dar, spre deosebire de bufniță, sunt mai rar întâlnite în reprezentările ei.
În timp ce cele mai multe alte zeițe erau reprezentate ca niște fecioare elegante, Minerva era reprezentată de obicei ca o femeie înaltă, frumoasă, cu o constituție musculară și un aspect atletic.
ROLUL MINERVEI ÎN MITOLOGIA GREACĂ
Deși Minerva era zeița înțelepciunii, ea era responsabilă și de multe alte domenii, inclusiv curajul, civilizația, inspirația, justiția și legea, matematica, războiul strategic, meșteșugurile, îndemânarea, strategia, puterea și, de asemenea, artele.
Minerva era cunoscută mai ales pentru abilitățile sale în materie de strategie de luptă și era descrisă în mod obișnuit ca însoțitoare a eroilor celebri. Ea era, de asemenea, zeița protectoare a eforturilor eroice. Pe lângă toate domeniile sale, a devenit și zeița cumpătării prudente, a bunului sfat și a intuiției practice.
Arachne și Minerva
Competiția dintre Minerva și Arachne este un mit popular în care apare zeița. Arachne era o țesătoare foarte pricepută, respectată atât de muritori, cât și de zei. Era mereu lăudată pentru munca ei rafinată. Cu toate acestea, în timp, Arachne a devenit arogantă și a început să se laude cu abilitățile sale în fața oricui o asculta. A mers chiar atât de departe încât a provocat-o pe Minerva la un concurs de țesut.
Minerva s-a deghizat într-o femeie bătrână și a încercat să o avertizeze pe țesătoare în legătură cu comportamentul ei neplăcut, dar Arachne nu a ascultat-o. Minerva și-a dezvăluit adevărata identitate lui Arachne, acceptând provocarea acesteia.
Arachne a țesut o pânză frumoasă care descria povestea Europei (unii spun că reprezenta defectele tuturor zeilor). A fost atât de bine realizată încât toți cei care au văzut-o au crezut că imaginile sunt reale. Minerva era inferioară lui Arachne în arta țesutului, iar pânza pe care a țesut-o avea imagini ale tuturor muritorilor care au fost suficient de nebuni să îi provoace pe zei. A fost un ultim memento pentru Arachne de a nu-i provoca pe zei.
Când a văzut lucrările lui Arachne și temele pe care le reprezentau, Minerva s-a simțit jignită și a fost indignată. A rupt în bucăți pânza lui Arachne și a făcut-o pe Arachne să se simtă atât de rușinată de ceea ce făcuse încât s-a sinucis spânzurându-se.
Minerva a simțit apoi milă pentru Arachne și a înviat-o din morți. Totuși, ca pedeapsă pentru că a insultat o zeiță, Minerva a transformat-o pe Arachne într-un păianjen mare. Arachne trebuia să stea atârnată de o pânză pentru eternitate, deoarece acest lucru îi va aminti de acțiunile ei și de modul în care i-a jignit pe zei.
Minerva și Aglauros
Metamorfozele lui Ovidiu spune povestea lui Aglauros, o prințesă ateniană care a încercat să-l ajute pe Mercur, un zeu roman, să o seducă pe sora ei, Herse. Minerva a aflat despre ceea ce Aglauros a încercat să facă și s-a înfuriat pe ea. Ea a cerut ajutorul Invidiei, zeița invidiei, care a făcut-o pe Aglauros atât de invidioasă pe norocul altora încât s-a transformat în piatră. Ca urmare, încercarea lui Mercur de a o seduce pe Herse a eșuat.
Medusa și Minerva
Unul dintre cele mai faimoase mituri care o prezintă pe Minerva prezintă, de asemenea, o altă creatură foarte cunoscută din mitologia greacă - Medusa, Gorgona. Există multe variante ale acestei povești, dar cea mai populară este următoarea.
Medusa a fost cândva o femeie de o mare frumusețe, iar acest lucru a făcut-o pe Minerva extrem de geloasă. Minerva i-a descoperit pe Medusa și pe Neptun (Poseidon) sărutându-se în templul ei și s-a înfuriat de comportamentul lor lipsit de respect. În cele mai multe versiuni ale poveștii, Neptun a violat-o pe Medusa în templul Minervei, iar Medusa nu a fost vinovată. Cu toate acestea, din cauza geloziei și a furiei, Minerva a blestemat-o oricum.
Blestemul Minervei a transformat-o pe Medusa într-un monstru hidos cu șerpi șuierători în loc de păr. Medusa a devenit cunoscută în toată lumea ca fiind monstrul terifiant a cărui privire transforma în piatră orice creatură vie pe care o privea.
Medusa a trăit în izolare și suferință până când eroul Perseu a găsit-o în cele din urmă. Cu sfatul Minervei, Perseu a reușit să o ucidă pe Medusa. I-a dus capul tăiat Minervei, care l-a pus pe egida sa și l-a folosit ca formă de protecție ori de câte ori mergea la luptă.
Minerva și Pegas
În timp ce Perseu o decapita pe Medusa, o parte din sângele ei a căzut pe pământ și din el a răsărit Pegas, un cal mitic înaripat. Medusa l-a prins pe Pegas și a îmblânzit calul înainte de a-l dărui Muzelor. Potrivit surselor antice, fântâna Hippocrene a fost creată de o lovitură din copita lui Pegas.
Mai târziu, Minerva l-a ajutat pe marele erou grec Belerofon să lupte cu Himera, oferindu-i frâul de aur al lui Pegas. Abia când calul l-a văzut pe Belerofon ținând frâul în mână, i-a permis să se urce și împreună au învins Himera.
Minerva și Hercule
Minerva și-a făcut apariția și într-un mit alături de eroul Hercule. Se spune că ea l-a ajutat pe Hercule să omoare Hidra, un monstru teribil cu mai multe capete. Minerva a fost cea care i-a dat lui Hercule sabia de aur pe care acesta a folosit-o pentru a ucide bestia.
Invenția flautului
Unele surse spun că Minerva a fost cea care a inventat flautul, făcând găuri într-o bucată de lemn de box. Îi plăcea muzica pe care o făcea cu el, dar se simțea jenată când își vedea reflexia în apă și își dădea seama cum i se umflau obrajii când cânta la el.
Minerva a fost supărată peVenus și pe Iunona pentru că și-au bătut joc de felul în care arăta când cânta la instrument și l-a aruncat. Înainte de a face acest lucru, ea a pus un blestem pe flaut, astfel încât oricine îl lua în mână să fie condamnat la moarte.
Minerva îl ajută pe Odiseu
Potrivit lui Hyginus, Minerva a simțit compasiune pentru eroul Odiseu, care era disperat să își readucă soția din morți. Ea l-a ajutat pe Odiseu schimbându-și înfățișarea de mai multe ori pentru a-l proteja pe erou.
CULTUL MINERVEI
Minerva a fost venerată pe scară largă în toată Roma. Era venerată alături de Jupiter și Iunona ca parte a Triadei Capitoline, trei zeități care dețineau o poziție centrală în religia romană. Era, de asemenea, una dintre cele trei zeițe virgine, alături de Diana și Vesta.
Minerva a deținut mai multe roluri și titluri, printre care:
· Minerva Achaea - zeița Lucera din Apulia.
· Minerva Medica - zeița medicinei și a medicilor
· Minerva Armipotens - zeița războiului și a strategiei
Adorarea Minervei s-a răspândit nu numai în Imperiul Roman, ci și în restul Italiei și în multe alte părți ale Europei. Existau mai multe temple dedicate cultului ei, unul dintre cele mai importante fiind "Templul Minervei Medica", construit pe Colina Capitolină.
Romanii organizau un festival sacru pentru zeiță în ziua Quinquatului. Era un festival de cinci zile care avea loc între 19 și 23 martie, imediat după Idezii lui martie.
De-a lungul timpului, venerarea Minervei a început să se deterioreze. Minerva rămâne o divinitate importantă a panteonului roman și, ca zeiță protectoare a înțelepciunii, este adesea prezentată în instituțiile de învățământ.
PE SCURT
În prezent, sculpturile zeiței înțelepciunii se găsesc frecvent în biblioteci și școli din întreaga lume. Deși au trecut mii de ani de la momentul în care romanii o venerau pe Minerva, ea continuă să fie venerată de mulți ca simbol al înțelepciunii.
